VULTUR, Smaranda

 

Eseist, critic literar.

Născută la 17 martie 1950, Timişoara.

 

Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, Universitatea din Bucureşti (1969–1973).

Doctor în Filologie la Universitatea din Bucureşti (1985).

Stagii de specializare şi de documentare la:

Centrul Internaţional de Studii de Semiotică din Urbino,

University of Urbana-Illinois,

Brown University-Province,

University of Columbia,

Universitatea Central Europeană din Praga,

École des Hautes Études en Sciences Sociales-Parisetc.

 

Cercetător, Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale al Academiei Române din Bucureşti (1973–1978),

Asistent, Universitatea din Timişoara, Catedra pentru studenţi străini (1978–1983), Cercetător, Centrul de Cercetări Socio-Umane al Universităţii din Timişoara (1983–1989);

Cercetător, Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, Timişoara (1990–1991);

Lector de limba română la Universitatea Paris IV, Sorbona (1992–1995);

Susţine un curs de stilistică a limbii române la Institutul Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale, Paris (1993–1994);

Lector de limbă şi literatură română la Universitatea Jagellonă din Cracovia (1995–1996),

Cercetător, Institutul de Cercetării Socio-Umane „Titu Maiorescu”, Timişoara (1996–1997),

Conferenţiar la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara.

Coordonează un grup de cercetare în domeniul Antropologiei Culturale şi Istoriei orale. Cercetător invitat la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (1998–2000).

 

Membră a Societăţii Române de Lingvistică, preşedinte al Fundaţiei Academiei Civice,Filiala Timişoara,

Membră a Societăţii Române de Antropologie Culturală şi a Asociaţiei Internaţionale de Istorie Orală.

 

Colaborează la:„Orizont”, „Dilema”, „A treia Europă”, „Limbă şi literatură”, „Revue Romaine de Lingvistique”, „Caiete de Semiotică”, „Cahiers Roumains d’Études Litteraires”, „Viaţa Românească”, „Poétiques”, „Familia”, „Steaua”, „România literară”, „Steaua”, „22”, „Caiete critice”, „Cuvântul”etc.

 

Infinitul mărunt. De la configuraţia intertextuală la poetica operei, Bucureşti, Cartea Românească, 1992;

Istorie trăită, istorie povestită. Deportarea în Bărăgan 1951–1956, Timişoara, Editura Amarcord, 1997;

Lumi în destine. Memoria generaţiilor de început de secol din Banat, coordonator şi coautor al volumului realizat împreună cu Grupul de Antropologie Culturală şi Istorie Orală „A Treia Europă”, Bucureşti, Editura Nemira, 2000;

Germanii din Banat prin povestirile lor, coordonator şi coautor al volumului realizat împreună cu Grupul de Antropologie Culturală şi Istorie Orală „A Treia Europă”, Bucureşti, Editura Paideia, 2000;

Minorităţi: identitate şi coexistenţă, în colaborare cu Alexandra Jiva şi Călin Rus, Timişoara, Institutul Intercultural, 2000;

Memorie şi diversitate culturală. Timişoara 1900–1945, volum editat de Centrul Cultural Francez din Timişoara, Iaşi, Editura Polirom, 2001;

Memoria Salvată. Evreii din Banat, ieri şi azi, coordonator şi coautor al volumului realizat împreună cu Grupul de Antropologie Culturală şi Istorie Orală „A Treia Europă”, Iaşi, Editura Polirom, 2002.

 

Stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea,Timişoara, TUT, 1984;

Limba vorbită în stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea, TUT, 1985;

Imaginea în stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea, TUT, 1986;

Baraganska Golgota/ Golgota Bărăganului, volum alcătuit de Miodrag Milin şi Liubomir Stepanov Timişoara, 1996;

Spaţiile alterităţii. Seria Banatica, Reşiţa, 1996;

 

Liviu Rebreanu, Ion, tabel cronologic şi referinţe critice, Timişoara, Editura Facla, 1988; Nicolae Ivan, Istoria a doua secole de teatru liric la Timişoara, în colaborare cu Viorel Marineasa, prefaţă de Smaranda Vultur, postfaţă de Cornel Ungureanu, Timişoara, Editura Marineasa, 2006.

 

În periodice:Adrian Marino, „T.R.B.”, nr. 27, 1986; Andreea Deciu, „România literară”, nr. 11, 1993; Adriana Babeţi, „Orizont”, nr. 10, 1993; Monica Spiridon, „Viaţa Românească”, nr. 5–6, 1994; Monica Lovinescu, „România literară”, mai, 1996; Vasile Popovici, „Orizont”, nr. 5, 1997; Neagu Djuvara, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Vintilă Mihăilescu, „22”, nr. 28, 1997; Florenţa Albu, „Viaţa românească”, nr. 9–10, 1997; Al. Călinescu, „Ateneu”, febr. 1998; Andreea Deciu, „România literară”, nr. 37, 2000 ş.a.

 

În volume: Ecaterina Mihăilă, Textul poetic, Bucureşti, Editura Eminescu, 1995; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni,Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Rodica Zahiu, Poezia simbolistă romînească, Bucureşti, Humanitas, 1996; Marcel Corniş-Pop, The Unifinished Battles, Iaşi, Polirom, 1996; Ion Vlad, Aventura formelor, Geneza şi metamorfozele genului, EDP, 1996; Corina Ciocârlie, Femei în faţa oglinzii, Cluj-Napoca, Editura Echinox, 1998; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni,Timişoara, Editura Marineasa, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80 şi ’90, dicţionar bio-bibliografic,Piteşti, Editura Paralela 45, 2000; Romulus Rusan, Permisul de pieton, Bucureşti, Cartea Românească, 2000; Livius Ciocârlie, Livius Ciocârlie and comp., Iaşi, Editura Polirom, 2003; Adrian Neculau (coordonator), Viaţa cotidiană în comunism, Iaşi, Editura Polirom, 2004.